Jurnale de călătorie sau povești din excursii. Plimbările generează întâmplări, unele dintre ele haioase. Din teren te întorci cu informații utile pentru planificarea unei alte ieșiri. Iar amintirile cu care rămâi sunt neprețuite.
Tema acestei zile va fi: "În căutarea căzii lui Zeus". Propunerea a fost să luăm la rând toate drumurile care urcă în Muntele Olimp și să le parcurgem până unde este posibil. Mai întâi încercăm pe o parte. Aici se termină șoseaua într-o parcare largă. Ce avem noi aici? O companie de omide în formație liniară?! Și de-aici încotro? Mergem să vedem Mănăstirea Agios Dionysios. Cea veche. Și cea nouă. Coborâm și apoi încercăm pe altă parte. Descoperim o cascadă și un lăcșor. Asta să fie oare cada lui Zeus?! Nu cred. E prea mică. De fapt o cheamă Cascada Urlias.…
[...]Ne trezim dimineață. Ne mișcăm cu încetinitorul, mai mult ceilalți decât noi. Dar în cele din urmă pornim spre Salonic. Ce munți or fi aceștia? Ei, ce munți să fie!? Munții Olimp, că doar suntem în Grecia. Ne-a avertizat Oana să fim atenți unde ne lăsăm mașina, căci pe aici se ridică mașini. Ajunși acolo, am căutat o parcare plătită, cu toate că partenerii noștri de excursie își lăsaseră mașinile pe marginea străzii. Păi e oprirea interzisă acolo! Da, dar mai sunt și multe alte mașini ale grecilor oprite acolo. Bine, noi am lăsat-o mai departe, într-o…
[...]Nu știu cum a venit propunerea din partea Oanei și a lui Andreas să mergem de Paști în Grecia. Dar a sunat minunat ideea. Cornelia nu mai fusese niciodată în Grecia și auzise numai lucruri minunate. Bine, că majoritatea vorbesc la modul superlativ despre mare și plajă. Noi la mijlocul primăverii nu prea avem cum să facem plajă. Eu am mai fost în Grecia în clasa a X-a, plimbare câștigată ca premiu pentru rezultatele de la olimpiada națională de chimie. Hehe, asta a fost parcă în altă eră. Oana prinsese o ofertă excelentă pentru aceste zile de sărbătoare în Paralia…
[...]Astăzi ne vom lua la revedere de la Republica Moldova. Pe drum spre România vom mai opri să vedem câteva atracții turistice. Prima oprire este Elefantul din Butești. Localnicii știu locația drept Peștera, nereacționând din prima la denumirea de Elefantul din Butești. Continuăm spre Rezervația 100 de movile. Aici e arie destul de întinsă cu movile de pământ. Înainte de a ajunge aici mă gândeam că sunt vreo 2-3, însă cred că 100 se cam apropie de adevăr. Ar mai fi fost pe listă Defileul Duruitoarea, însă am simțit din partea celorlalți participanți că își doresc…
[...]Astăzi mergem la Cetatea Soroca. Practic aceasta a cam rămas singura cetate de pe teritoriul Republicii Moldova, căci Cetatea Tighina a fost preluată de Transnistria. Ne bucurăm iar de frumusețea de drum ce venea de la Chișinău și continua spre Soroca. Intrarea în Soroca pe care ne-o indica gps-ul era închisă, așa că ocolim. Cu ocazia asta admirăm palatele de pe renumitul Deal al Țiganilor din Soroca. Parcăm chiar lângă cetate. Nu avem loc la umbră. Am putea prinde ultima intrare înainte de pauza de prânz, dacă mă grăbesc să cumpăr bilete. Fug repede la casa de bilete…
[...]A venit momentul să ne luăm La revedere de la Chișinău. Înainte de plecare mai fugim care încotro să mai cumpărăm una - alta, că nu se știe dacă mai găsim la Bălți, unde urmează să stăm următoarele 2 zile. Plecăm spre Țîpova. Drumul de 1 oră și jumate a fost numai bun pentru somn pentru câțiva pasageri. Ajungem la Mănăstirea Țîpova. Aici o căldură insuportabilă. Iar locuri de parcare la umbră nu prea există, de fapt nu prea sunt locuri de parcare. Sub un nuc erau îngrămădite 2 mașini. Ne-am mai îngrămădit și noi tot acolo. Măcar portbagajul să stea…
[...]Azi avem rezervare să vizităm Crama Cricova la ora 9:00. În 25 de minute am ajunge acolo în mod normal, dar eu zic să ne luăm o marjă de eroare, că nu se știe. Ieri om fi avut noroc, dar azi nu știu dacă vom mai fi la fel de norocoși. Orice aș face nu reușesc să schimb inerția grupului. Hai că am plecat la 8:30. Oare ar trebui să mă bucur?! Traficul spre nord a fost puțin mai aglomerat decât zilele anterioare. Am impresia că tot pe aici ne-am întors seara anterioară și a fost mult mai aglomerat decât celelalte intrări în Chișinău. Poate o fi doar o coincidență,…
[...]Azi vom merge la Crama Mileștii Mici. Avem programare pentru ora 10:00. În mod normal ar trebui să facem cam 25 de minute până acolo, să zicem totuși 30. Însă fiind dimineața în timpul săptămânii am presupus că traficul este similar cu cel din București, adică mai aglomerat la ora la care pleacă oamenii spre serviciu. Așa că am propus să plecăm ceva mai devreme. Eh, bine măcar că am plecat la și jumate. Am ajuns la timp. Asta pentru că presupunerea cu traficul nu a fost întocmai adevărată. Sau poate oamenii erau deja la muncă la ora 9:30. S-ar putea ca mâine să…
[...]Nu ne grăbim dimineață, căci suntem în concediu. Gașca s-a prins că i-am lăsat mai moale în primele zile, poate chiar prea moale, și le e teamă de zilele ce vor urma. Pornim spre Zoo Chișinău. Cred că e singura grădină zoologică din Republica Moldova. Cel puțin eu nu am găsit să mai fie vreuna. Însă am impresia că aceasta este totuși o grădină zoologică foarte frumoasă. Să vedem dacă m-am înșelat au ba. Impresia ce o aveam înainte s-a dovedit a fi adevărată. Chiar ne-a plăcut această grădină zoologică. Aș întinde puțin mai mult coarda și aș îndrăzni…
[...]Primul obiectiv pentru ziua de astăzi este Crama Castel Mimi. Avem rezervare pentru ora 12. Dacă plecăm pe la 11 de aici, avem timp suficient să ajungem. Cel puțin așa estimasem, că vom face 45 de minute. Însă dacă google maps ne zice că vom face 45 de minute, nu înseamnă că trebuie să plecăm la 11:10. Bineînțeles că ne-am trezit târziu, ne-am lungit cu masa, am plecat să cercetăm zona și ne-am întors doar o parte. Alții s-au dus să caute un presupus bancomat al băncii Raiffeisen, pe care nu l-au găsit. Dar au învățat mai bine împrejurimile cu ocazia asta. Spre…
[...]Înainte de a ne îndrepta privirile spre țări mai îndepărtate poate ar trebui să epuizăm principalele atracții turistice din țările vecine. Nu de alta dar am avea mai puțin de mers cu mașina. După ce am petrecut câte un concediu de 2 săptămâni pentru Turul Bulgariei și pentru Turul Serbiei, am analizat ce ne poate oferi Ungaria și Republica Moldova. La momentul respectiv Ungaria nu ne-a convins, Republica Moldova nici atât. Astfel am ajuns să alegem pentru vizitare țări puțin mai îndepărtate. Pentru primăvara aceasta aveam în plan Croația. La o întrunire din iarna…
[...]Vara, când se apropie weekend-ul, ne gândim la munte. Și răsucim prognoza meteo de pe toate site-urile, pentru toate regiunile, până joi seara, când trebuie să ne hotărâm încotro, să facem rezervare. Weekend-ul ăsta nu părea să țină cu noi. Nu găseam niciun munte în care să nu plouă. Și nici că a vrut să se schimbe vreun pic prognoza până joi. Singura portiță ar fi fost vineri, când pe alocuri era vreme frumoasă. Chiar de mi-am luat liber și vineri, nu ieșeau calculele să urcăm pe munte vineri. Așa că ne-am îndreptat privirea, la sugestia Claudiei, spre litoralul…
[...]Când am auzit prima oară de Muzeul cinegetic am stat un pic să procesez: oare ce vrea muzeul ăsta să prezinte?! Și m-am dus mai întâi cu gândul la o operă literară din liceu: Pseudo-Kinegeticos. Aceasta a fost cu adevărat specială pentru mine, așa că nu am cum să o uit. Și când zic Pseudo-Kinegeticos, imediat vine și continuarea: Fals tratat de vânătoare. Gata, acum știu ce înseamnă cinegetic, este ceva legat de vânătoare. Am trecut de nenumărate ori pe Valea Prahovei și am văzut, cred că de fiecare dată, indicatorul Muzeul Cinegetic. Îl vedeam pe acela plasat pe…
[...]Weekend-ul ăsta urmează a ploua în toți munții. Nu au rămas prea multe locuri unde să nu plouă. Astfel am putea merge la mare, dar și acolo plouă duminică. Sau să mergem în Munții Măcin, unde de asemenea va ploua duminică. Dar am primit invitație la Galați, așa că rămâne stabilit: vom merge în Munții Măcin. Sâmbătă pornim spre bac foarte târziu. Am primit întrebări din toate direcțiile: "Voi chiar mai plecați acum la Măcin?". Noi când ne propunem să facem ceva, greu ne mai dă cineva înapoi. Cică și prognoza meteo s-a modificat. Mda, se pare că ne va uda…
[...]Aflasem de aseară că azi la Barajul Oașa o să fie mare târg, mare; o să fie veniți mulți vânzători ambulanți să își etaleze marfa la tărăbuțe și o să fie tare frumos. Așa cică e în fiecare duminică. Iar noi chiar avem drum pe acolo. Planul nostru pentru astăzi este să facem o mică incursiune în Munții Șureanu și pentru asta trebuie să trecem pe la Barajul Oașa. Nu am bătut în cuie ce traseu vom face astăzi. Ori vom merge la Iezerul Șureanu și vom urca pe Vârful Șureanu. Ori vom urca pe Vârful lui Pătru. În funcție de timpul pe care îl vom avea la dispoziție,…
[...]De-abia ne-am întors din concediu și nu știu cum se face că îmi vine să stăm în weekend-ul ăsta acasă, cu roatele în sus. Știu foarte bine că acest lucru este imposibil. Și apoi prognoza meteo nu ne lasă, ne spune că trebuie să mergem la plimbare. Păi nicio picătură de ploaie la niciun munte!? Ar fi păcat să prăpădim un weekend așa frumos, stând în București. E clar, trebuie să mergem la munte. Până și Răzvan este de acord. Mă gândeam că s-ar putea să i se fi făcut dor de jucăriile lui de acasă cât am fost plecați în concediu. Însă a avut timp suficient…
[...]Vremea asta cred că ar vrea sa ne țină acasă în acest weekend. Dar noi nu și nu. La munți înalți nu ne uităm că nu avem șanse, dar măcar prin zone mai joase poate, poate. Uite o variantă posibilă ar fi Cheile Vârghișului. Și sâmbătă dimineață ar părea să fie o breșă cu vreme cât de cât frumoasă. Pentru asta trebuie să plecăm de vineri seara. Și dacă duminică tot plouă, ne întoarcem sâmbătă acasă, după ce ne întoarcem de pe traseu. Numai bine ne mai rămâne și timp pentru pregările de concediu, căci vinerea viitoare plecăm în Turul Sloveniei. Hai…
[...]Astăzi este ultima zi din Turul Sloveniei. Mâine vom porni spre casă. Ca de încheiere aveam pregătită o vizită în Mina Pece și o plimbare până la Cascada Rinka. Ce nu prea îmi plăcea la planul zilei de azi era distanța cam mare ce o aveam de parcurs. Iar Mina Pece se poate vizita doar cu rezervare făcută în prealabil, după cum citise Cornelia. Și cum nu am avut grijă să facem acest lucru, cred că va trebui să sărim peste. Acum s-a subțiat și mai tare lista de obiective pentru care să batem atâta amar de drum, a rămas doar Cascada Rinka. Mai mergem? Mă gândeam ca…
[...]Ținta principală a zilei de astăzi este orașul Ptuj, despre care am aflat că este cel mai vechi oraș al Sloveniei. Dar trebuie să mai punem ceva pe listă, că doar nu om petrece toată ziua hoinărind pe străzile Ptujului. Bine că am găsit vreo 2 cascade ușor accesibile la o distanță nu foarte mare. Vorba vine că ușor accesibile, căci cel puțin o parte a traseului de acces la una din cascade este destul de dificil, dar cel puțin nu durează mult. Să începem cu cea mai grea: Cascada Šumik! Coordonatele notate pentru punctul de start spre această cascadă, implicit și locul…
[...]Astăzi vom pleca, cu părere de rău, din zona cea mai frumoasă a Sloveniei, după părerea mea. Ne îndreptăm spre partea de nord-est, să mai vedem una, alta. Trebuie să ajungem la cazare în Rogaška Slatina până în ora 15. Astfel nu ne rămâne timp prea mult pentru vizitat, însă putem ieși la plimbare după ce ne luăm în primire camerele. Reprezentative pentru această regiune ar fi câteva orașe: Celje, Maribor și Ptuj. Celje este chiar în drumul nostru, așa că am putea opri. Am ales să vizităm Castelul Celje. Doar nu ne așteptam să scăpăm aici de căldură, având…
[...]