Așteptam de ceva vreme weekend-ul ăsta. Era primul weekend în care puteau să meargă cu noi și Claudia cu Dan. Am schițat vreo 3 variante pentru această excursie și tot eu am ales varianta finală, verificând doar ca nu cumva să pun pe listă obiective pe care le văzuseră. Am făcut rezervare la Râșnov. Sâmbătă, în drum spre cazare trebuia să facem o plimbare pe platoul Bucegilor, iar duminică, înainte de întoarcere spre București, o plimbare pe la Prăpăstiile Zărneştilor. Cazarea la Râșnov am schimbat-o de vreo 3 ori până la momentul plecării, din diverse motive.…
[...]Privind prognoza meteo, urma să fie foarte frig și foarte umed cam peste tot, cum de altfel fusese toată săptămâna. Dar aceasta era prognoza doar pentru sâmbătă. Pentru duminică era soare fără niciun strop de ploaie. Și noi ce facem? Stăm acasă? Nu cred. Dar nu mai vrea nimeni să meargă cu noi că s-au speriat de prognoza meteo. Dacă mă uit și mai atent la prognoza meteo văd că și luni urmează să fie la fel de frumos. Apoi weekend-ul trecut a fost destul de aglomerat la întoarcere spre casă. Toate astea contribuie la ideea de a face un weekend prelungit la munte. Zic…
[...]Ce ne-am zis noi?! Hai să facem botezul mai repede ca să mai prindem și noi niște ieșiri la munte anul ăsta. 25 iulie era prima sâmbătă posibilă, că până atunci nu ar fi avut 40 de zile împlinite. Următorul weekend deja intram în post. După asta am mai fi putut să programăm botezul abia pe 15 august. Unele voci ne-au sugerat să îl facem pe 15 august, că de-abia mai crește și bebe puțin. Hm! Dar de ce trebuie bebe să fie mai mare la botez? Doar ca să împingem și mai încolo restricția impusă de biserică?! Am vizitat câteva locații posibile unde să petrecem într-un…
[...]Pentru că seara dinainte am ajuns foarte târziu la Valea lui Liman, nu observasem nimic de pe drum, să vedem și noi pe unde trecem. Dar acum, dimineață, la plecare, am văzut și noi ce frumos este pe aici. Consider că este o destinație unde merită să petreci câteva zile, având în vedere că ești în mijlocul naturii, de jur împrejur fiind înconjurat de pădure. Noi am ajuns să facem cunoștință cu această locație pentru că voiam o cazare în apropiere de Românești și, pe lângă faptul că tragi cu praștia după o pensiune, mai erau și toate ocupate. Am ajuns imediat…
[...]Ne-am propus ca în weekend-ul de 20 - 21 septembrie să le facem o vizită alor mei, la Tohani, că nu îi mai văzusem demulticel, cred că de la ziua mea, că nu ne-au prea stat picioarele locului în niciun weekend. Dar și weekend-ul ăsta se anunță vreme frumoasă și parcă nu ne vine să o ratăm. Atunci trebuie să ajungem la o soluție de compromis, să mergem în weekend acolo, dar sâmbătă dimineață să fugim undeva prin Munții Buzăului și să ne întoarcem seara, iar duminică să stăm liniştiţi. Cred că sună bine așa. Dar nu știam sigur ce traseu să facem, să mergem…
[...]Duminică dimineață ne-am trezit fără ceas. Cred că era în jur de ora 9. De fapt, de trezit ne-am trezit noi mult mai devreme, am așteptat fiecare cuminți în pătuț să facă altcineva primul pas, că asta însemna automat trezirea tuturor celorlalți, pentru că orice mișcare pe podeaua de lemn era însoțită de un scârțâit ce se auzea în toată cabana. La ora 9 nu am mai rezistat și am dat trezirea, vorba vine, că toată lumea era trează și chiar se bucurau că am dat tonul că nu ar mai fi rezistat să stea în pat. De pe geam cred că se vedeau Bucegii, pentru că mi s-a…
[...]A venit toamna și nu mai aveam în plan nicio ieșire la munte. Dar vremea pare a fi foarte frumoasă în weekend. Zic eu că ar fi păcat să stăm acasă, având în vedere că aproape în fiecare weekend din vară am fost plecați și, nu de puține ori, am plecat chiar dacă prognoza arăta că ne va ploua. Până joi eram oarecum indeciși, dar joi seara ne-am hotărât să mergem. Acum hai să vedem cine mai e disponibil să ne însoțească. Cristina urma să plece pe meleaguri străine, deci nu avea sens nici măcar să o întrebăm. Dar pe Julia o cam frigeau tălpile și nu a fost nevoie…
[...]Vineri dimineața am scos nasul afară să vedem și noi unde am ajuns, că doar am ajuns aici cu ochii închiși. Răcoare, aer curat, pădure, munți, ce mai încoace-încolo, era super. Gazda ne lăsase nouă cheia de la camera celorlalți să le-o dăm noi când vor veni. Dar acum, doar nu om sta să păzim cabana până or veni noii clienți?! Le-am lăsat un bilet mare în ușă să ne aștepte. Cornelia avea gânduri mari, să ajungem pe Vârful Retezat. Aveam 2 variante de traseu: marcaj triunghi roșu cu durata aproximativă de 4 ore și marcaj bandă roșie cu durată aproximativă de…
[...]Ne-am propus să legăm ziua liberă de 15 august de un concediu de 1 săptămână, să avem astfel 10 zile legate de colindat prin țară, cu familia. Zona de plimbare urma să fie sud-vestul țării și aveam de ales dintre Munții Șureanu, Parâng, Vâlcani, Cernei, Mehedinți, Țarcu, Retezat. Am început prin a căuta trasee prin aceste zone, niște trasee accesibile, nu foarte lungi, pentru că urma să mergem cu familia. În Munții Șureanu am zis că am putea face un circuit pornind de la Cabana Oașa spre Vârful Șureanu și Iezerul Șureanu, apoi spre Vârful lui Pătru și întoarcere…
[...]A venit și ultimul weekend din luna august și, implicit, sfârșitul verii. După cum a amânat Adi ieșirea în Munții Iezer - Păpușa pentru finalul lunii august, acum era momentul. Nici nu ne întorsesem bine din concediu că se făceau deja valuri despre această ieșire. Eu stăteam liniștit, m-am lăsat în totalitate pe mână lui Adi, să mă comport ca un invitat, să nu mă bag la organizare. Dar se pare că valurile veneau din partea Cristinei, pentru că Adi dăduse bir cu fugiții. Nu e nicio problemă, să o lăsăm pe Cristina să facă planurile în cazul ăsta. A încercat…
[...]Pentru că weekend-ul anterior nu plecasem nicăieri din motive obiective, Cornelia a lucrat sâmbătă, ne cam ardeau tălpile să ieșim la plimbare. Mi-am adus aminte de o veche propunere de-a lui Adi, care zicea la un moment dat, pe când am fost în Piatra Craiului, ca în august să tragem o fugă în Iezer - Păpușa, 2 zile cu cortul. Eram în august, o condiție era îndeplinită, prognoza meteo nu arăta foarte rău, încă o condiție era îndeplinită, acum hai să agit spiritele să vedem dacă se concretizează ceva. Cristina a zis din prima pas, că nu avea nicio șansă să se…
[...]Joi dimineață ne-am trezit ceva mai târziu, pentru că am înțeles de la doamna Anna, responsabila hotelului la care eram cazați în Monodendri, că traseul prin canionul Vikos până la Papigo durează doar 6 ore. Doar atât aveam în plan pentru această zi, să facem bagajele, le băgăm pe toate în portbagaj, lăsăm mașina în parcarea hotelului și plecăm pe jos prin Canionul Vikos până la Papigo. La Papigo, neavând rezervare, trebuia să ne căutăm un loc de dormit peste noapte. Vineri plecam de la Papigo spre Refugiul Astraka, vizitam câteva obiective din împrejurimi și…
[...]Luni dimineață pe la 5 jumate a sunat deșteptarea. Am auzit cântând cocoșii și la greci. Păi ce credeți că ai lor nu sunt și ei moțați?! Să mergem că ne-așteaptă munții. La 6:40 eram cu tot bagajul în mașină pentru că nu ne mai întoarcem în Paralia - Katerini decât peste vreo 5 zile. Țuști pe autostradă în direcția Litochoro, că deja am învățat drumul. Și de aici înspre Prionia. Ne-a luat cam 1 oră drumul. Prionia este acolo unde se termină efectiv drumul. După ce se termină asfaltul, se mai continuă vreo 500 m cu macadam și se oprește într-o parcare…
[...]Până să ajungem să vizităm această zonă, eram convins că se numesc Munții Cîndrel (cu î din i). Cred că așa am învățat la școală și, ulterior, chiar dacă vedeam pe undeva scris Cindrel (cu i) citeam în mod automat Cîndrel, din obișnuința de a vedea de foarte multe ori scris fără diacritice. Ajunși fiind pe Vârful Cindrel, în urma noastră a mai ajuns un grup de vreo 3 persoane. Dintre aceștia un băiat a exclamat foarte sonor ceva de genul: "Uite am ajuns pe Vârful Cindrel, 2244 m", citind de pe plăcuța de pe vârf. Mi-a sunat foarte ciudat și m-a mâncat limba…
[...]Joi dimineața am plecat de la Cabana Zugreni către Lacu Roșu. Am hotărât să ne modificăm traseul pentru că în toate zonele se prognozaseră ploi. Și chiar nu voiam să urcăm spre Vârful Giumalău pe ploaie. Am gândit că prin zona Lacu Roșu traseele sunt mai mici, mai puțin dificile și nu o să suferim prea tare dacă ne udă. Nu am urmat direct drumul spre Poiana Largului, ci am făcut mai intâi cale întoarsă până la Șarul Dornei pentru că ne-a plăcut foarte tare apa aceea minerală, carbogazificată natural. Acum deja știam drumul, așa că ne-am dus direct la țintă…
[...]Am ajuns la Cabana Rarău marți seara destul de târziu, se înserase deja. Sunasem dimineață să întrebăm dacă se mai lucrează la drum. Am primit răspuns că este închis între orele 8 și 18. Ca urmare am hotărât să ajungem după 18, că doar nu am fi lăsat mașina la 1 km distanță de hotel și să mergem pe jos cu toate bagajele. Nu a fost în plan să ajungem chiar la ora 22, dar ne-am întins mai mult cu plimbările. Când am ajuns, cabanierul se culcase. Cică se culcase și el mai devreme că noaptea anterioară nu reușise să închidă niciun ochi din cauza tunetelor. Bine…
[...]Munții Călimani sunt printre puținii munți din Carpații Orientali care se ridică peste altitudinea de 2000 m și prin acest lucru au devenit pentru noi o țintă importantă de atins. Pentru că sunt localizați ceva mai departe de București am așteptat un concediu cu ceva mai multe zile libere pentru a-i cunoaște pe-ndelete. Am planificat un concediu de 1 saptămână pentru 3 zone din Carpații Orientali, care inițial erau în această ordine: Munții Rarău, Munții Călimani și Munții Hășmaș. În Munții Călimani urma să stăm 2 nopți la cort, iar în Rarău și în Hășmaș…
[...]O altă ieșire din cele de weekend planificate pe anul acesta era Piatra Craiului. Ultima la mine pe listă, nu neapărat pentru ordinea în care trebuiau făcute ci mai mult că eram oarecum împins de multe alte persoane: "Duceți-vă și acolo că e cel mai frumos, nimic din ce ați văzut până acum nu se compară cu Piatra Craiului". Pe de altă parte nu prea mă încântau cele citite pe internet despre creasta Pietrei Craiului, că este foarte grea, că are foarte multe porțiuni expuse și alte comentarii care să te sperie așa puțin. Însă tot timpul îmi aduc aminte ce mi-a zis…
[...]În luna ianuarie, când am făcut planificarea concediilor pe anul 2014, am făcut și o listă de obiective de weekend. Printre acestea se număra și Vârful Lespezi, dar nu mi-ar fi trecut prin cap că dintr-un total de 5 obiective propuse de weekend pentru toată vara se vor fi bifat 2 încă din luna mai. Cred că cineva și-a propus să le bifeze rapid pe toate din listă pentru a face loc la altele. Chiar nu imi pare rău deloc, deja m-am apucat să scotocesc după alte idei de excursii de weekend ca să fie în listă cât mai multe variante, să avem de unde alege. Nu am mai urcat niciodată…
[...]Încă de anul trecut era pe lista de atins Vârful Cozia. Dar nu am avut timp, așa că la întocmirea listei pentru anul curent am mutat și ce nu am reușit să atingem anul trecut, printre care se numără și Munții Cozia. La întocmirea planului am căutat un traseu pe care să urcăm și altul pe care să coborâm, că așa am învățat la geografie. Sunt multe drumuri care duc la Cabana Cozia, așa că ai de unde alege, iar de la cabană până la Vârful Cozia este o aruncătură de băț, nici nu mai e nevoie de marcaj. Planul suna cam așa: ziua 1 - sâmbătă 10 mai 06:00 - plecare…
[...]