Am plecat de dimineață de la Gura Humorului spre Vatra Moldoviței că aveam impresia că pe acolo pe undeva se află Mănăstirea Râşca. Însă pe drum când s-a apucat Cornelia să caute detalii, a văzut că în județul Suceava există 2 localități Râşca. Și se pare că cealaltă Râşca era cea cu mănăstirea. Dacă am fi știut înainte să plecăm la drum de dimineață, poate nu am mai fi ocolit atât. Am trecut prin Vatra Moldoviței, pe lângă indicatorul ce ne îndruma îmbietor spre Mănăstirea Moldovița, însă aceasta nu făcea parte din obiectivele zilei. Am ajuns și la Sucevița, unde am oprit doar să îi facem o poză din exterior, pentru că nici aceasta nu era pe ordinea de zi.
Am continuat drumul spre Putna. Nici aici nu mergeam pentru a vizita Mănăstirea Putna. Ce oameni ciudați mai suntem și noi de nu vrem să vedem cele mai reprezentative mănăstiri din Bucovina!? De fapt, pe acestea le-am văzut cu altă ocazie și acum voiam să vedem alte lucruri, de asemenea, foarte frumoase, dar eclipsate de renumele celorlalte și din acest motiv mai puțin cunoscute și vizitate. La Putna voiam să vedem Mănăstirea Sihăstria Putnei și Chilia lui Daniil Sihastrul, despre care aflase pe drum Cornelia că tot în zonă este.
Am ajuns în localitatea Marginea și am văzut indicator spre Volovăț. Știam că la Volovăț este o biserică ctitorită de Ştefan cel Mare. Nu era prea departe și nu aveam o imagine de ansamblu prea bună a zonei ca să îmi dau seama că oricum urma să mai trecem o dată prin apropiere câteva ore mai târziu, când aveam să mergem la Rădăuți. Așa că am făcut un mic detur să vedem Biserica din Volovăț.
Am revenit apoi la drumul nostru spre Putna. Când am intrat în localitatea Putna, am întâlnit indicatoare spre toate obiectivele. L-am urmat pe cel spre Chilia lui Daniil Sihastrul, că părea a fi cel mai apropiat.
Apoi ne-am apropiat de Mănăstirea Putna, dar ne-a atras atenția deasupra drumului o pancarta mare care ne invita sa vizităm Biserica de lemn Dragoş Vodă din Putna. Despre aceasta nu știam nimic.
Am continuat drumul apoi spre Mănăstirea Sihăstria Putnei.
De aici ne-am întors la Rădăuți să vedem Mănăstirea Bogdana.
Am rămas plăcut impresionați și de această biserică. De aici am cumpărat un ghid al tuturor mănăstirilor din țară.
Să mergem acum spre Bacău? Nu încă. Mai avem timp să urcăm în nord, până în localitatea Siret să vedem Biserica Sfânta Treime. Iar am ajuns aproape de graniță. Dacă ne-am fi străduit un pic mai mult am fi putut mătura toată granița de nord. Ajunși în Siret nu am nimerit din prima drumul spre Biserica Sfânta Treime, nici dintr-a doua și nici dintr-a treia. Am oprit de vreo două ori să întrebăm pe unde să o luăm și doar nu e așa mare localitatea. Dar drumul pe care ar fi trebuit sa o luăm era destul de îngust și nici nu părea a urca, că citisem despre biserica asta că s-ar afla pe un deal. Nu mai știu numele dealului, dar oricum nu ne-a folosit la nimic, mai mult ne-a încurcat pentru că nici localnicii nu îl știau după nume. Am nimerit până la urmă.
Hai să mergem și la Biserica Sfântul Nicolae din Bălineşti.
Cam ăsta e punctul extrem. De acum ar cam trebui să ne îndreptăm spre Bacău. Bineînțeles că în drum am mai oprit la Mănăstirea Pătrăuți. Cum am ajuns, ne-a luat în primire un vlăjgan și ne-a întrebat dacă vrem să vizităm biserica, că se duce el să cheme persoana responsabilă. Între timp noi am făcut turul exterior al bisericii, ca să nu pierdem timpul.
În nici 10 minute a venit cineva cu cheia să ne deschidă să vedem interiorul bisericii. Foarte bine conservate sunt picturile. Ghidul de aici ne zice că aceasta este cea mai veche ctitorie a lui Ştefan cel Mare și cea mai bine conservată. Hm, și cu Mănăstirea Putna ce facem? Parcă la Putna era cea mai veche biserică ctitorită de Ştefan cel Mare. Cât despre gradul de conservare n-aş putea să zic nimic pentru că arată într-adevăr foarte bine.
Mai facem o oprire la Suceava, la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou, pentru că și asta e ctitorie de-a lui Ştefan.
Și cam atât. Am mai fi vrut noi să trecem și pe la Mănăstirea Războieni, dar nu prea mai e timp.
