După ce am petrecut 4 zile în Chepelare, a venit momentul să ne deplasăm spre următoarea locație. Ne-a plăcut foarte mult aici, atât locația de cazare cât și împrejurimile, respectiv locurile vizitate. Și încă nu am văzut tot, acum vorbesc despre ce aveam pe listă, că nu putem vorbi despre absolut tot ce se poate vedea în zonă. Ba mai mult decât atât, am mai adăugat câteva puncte în listă pentru dăți viitoare. Ne vom îndrepta acum spre Hisarya, acolo vom poposi diseară și mâine seară. Știind că se lucrează la tunele spre Asenovgrad, am analizat posibilitatea folosirii unei alte rute de a ajunge la Plovdiv, fără însă a găsi vreo alternativă. Asta e, vom vedea mai puține lucruri de pe listă.
Până la Asenovgrad oprim la Mănăstirea Bachkovo.
Dupe ce am plecat de aici, am stat câteva minute într-o coadă de mașini. Am crezut inițial că este oprită iar circulația precum în urmă cu 2 seri din cauza unor lucrări de mentenanță la vreun tunel. Însă de data aceasta erau niște lucrări de consolidare a versantului stâncos situat pe marginea șoselei. S-au gândit probabil ca nu cumva să ne trezim cu vreun bolovan pe acoperișul mașinii.
Am ajuns la Asenovgrad fără vreo altă oprire. Hai să vizităm Cetatea Asen și pe lumina zilei.
Acum drumul spre Plovdiv. Acesta este un oraș destul de mare. Și ca în orice oraș cu dimensiuni considerabile găsirea unui loc de parcare este problematică. Ne-am învârtit ceva, ceva până am găsit un loc. Nu, nu căutam un loc gratis, căutam o parcare fie ea și cu plată, doar să nu mă trezesc că mi-au ridicat mașina pentru nu știu ce motive cunoscute doar de ei. Am văzut destule mașini ridicate la Veliko Trnovo fără vreun motiv evident.
Hai că nu am parcat chiar așa departe de locația unde trebuia să ajungem.
Și chiar sub nasul nostru erau niște ruine, însă nu am aflat absolut nimic despre ele.
Am traversat un bulevard mare și foarte circulat folosind un pasaj subteran. Am mers 50-100 metri și am dat peste o hartă.
Ne-a cam amețit harta asta. Cu toate că eram foarte aproape de Odeonul antic, l-am ratat și apoi în loc să mergem spre Stadionul antic am mers exact în direcția opusă. Am mai dat peste niște săpături îngrădite.
Nici acestea nu am aflat ce reprezintă. Am continuat să mergem în aceeași direcție. După ce am mers vreun kilometru am simțit nevoia să întrebăm dacă nu cumva suntem pe drumul greșit și chiar așa era. Ne întoarcem de unde am plecat. Găsim Odeonul Antic de data asta.
Și chiar lângă el era și un punct de informare turistică. Hai că am ieșit din ceață.
La capătul aleii pietonale se află Stadionul Antic.
Apoi facem dreapta spre Orașul Vechi și cu ajutorul altor indicatoare ajungem și la Teatrul Antic.
Cât de simplu era. Totul e să interpretezi cum trebuie harta.
Ne continuăm drumul spre Hisarya. Mai facem o oprire să căutăm Mormântul tracic Zhaba Mogilia din Strelcha. Am urmat un drum de pământ ușor practicabil până la o cale ferată. Aici mi s-au părut cam înalte șinele de tren și cam lipsită de vizibilitate trecerea, așa că am continuat pe jos.
Mergând pe lângă livezi de pruni și peri, fetele nu s-au putut abține să nu deguste fructele bulgărești. Cică sunt mai bune ca ale nostre... Numai bine ce s-au dat jos din copac că apoi au venit proprietarii la cules.
Noi cel mai probabil trebuie să ajungem la movila aceea împădurită.
Drumul nu prea vrea să ne ducă într-acolo, așa că o luăm pe de-a dreptul, peste miriște.
Ocolim și găsim intrarea prin partea opusă.
Pare să fie închis. Nici nu ne așteptam la altceva. Este afișat și un număr de telefon, probabil să chemi paznicul să îți deschidă să intri. Dar încercând totuși poarta, avem surpriza să descoperim că nu este încuiată.
Astfel intrăm înăuntru. Nu am găsit nimic în interior, probabil din acest motiv și-au permis să lase descuiat.
Ultima oprire pe ziua de azi o vom face la Complexul tracic de la Starosel.
