Se anunțase un weekend cu 2 zile frumoase și călduroase. Sâmbătă am valorificat-o mergând la Ferma Animalelor, iar duminică am zis că trebuie să ne continuăm planul nostru de a vizita cât mai multe grădini zoo. Am putea spune că și vizita la Ferma Animalelor face parte din același traseu tematic. De fapt, Găbița chiar a zis ieri că am fost la grădina zoo. Până la urmă tot animale am vizitat și acolo, chiar dacă mai puțin exotice. Deci ce grădină zoologică urmează? Să fie Grădina Zoologică din Târgoviște! Și-a luat și Mihai liber și vom merge împreună, în aceeași gașcă ca și la Ferma Animalelor.
Păi noroc cu finii, care sunt mai matinali, de am plecat pe la ora 10, că altfel tot spre ora prânzului ne-am fi pus în mișcare. Astfel, am ajuns puțin înainte de ora 12 la Târgoviște. A fost ceva mai greu să găsim loc de parcare pe lângă grădina zoo, dar ne-am descurcat. După ce ne-am blocat o multitudine de mașini în parcarea mult prea mică a parcului din fața zoo, la ieșire tocmai ce se eliberase un loc, parcă special pentru noi.
7 lei intrarea pentru un adult și 20 lei taxa foto pentru amatori. Nu știu de ce am avut impresia că am fost cam singurul care a achitat taxa foto, iar în incinta grădinii zoologice toată lumea făcea poze. Cred că la fel am pățit și când am vizitat Curtea Domnească, care, apropo, este peste drum de parc căci am văzut de-aici Turnul Chindiei.
Unde mai pui că taxa foto profesională este de 1000 lei!? Mă gândesc că cerând o taxă pentru fotografiat ar trebui să ofere și niște condiții, nu să faci poze prin gratii, cu ochiurile de la plasa gardului sau prin geamuri murdare.
La această grădină zoo am avut impresia că totul este în miniatură. Parcă au vrut să expună într-o suprafață nu foarte întinsă, cât mai multe animale. La conturarea acestei impresii au contribuit și hipopotamul pitic, cangurul pitic, unde pitic este cuvântul cheie. Și chiar de la intrare te lovești de cuști și pe stânga și pe dreapta și în față, de fapt în față era o mică încăpere unde erau expuse acvariile cu pești. Mai încolo aveam sa observăm că spațiul se mai extinde, cuștile devin mai mari și locul mai aerisit.
Să revenim la acvariul cu pești. Am văzut mai multe tipuri de pești. Mi-au rămas în memorie salamandrele,
rechini (pitici),
somni (pitici),
sturioni (pitici)
și niște piranha.
Când am intrat aici era o aglomerație de nedescris, când am ieșit nu mai era în urmă nimeni. Nu știu cum am reușit performanța asta că am mai repetat-o și la incinta cu reptile.
Ne continuăm drumul pe lângă niște cuști părăsite unde ar fi trebuit să fie niște păsări, dar cred că nu este încă suficient de cald pentru ele.
Și-acum parcă se deschide adevărata grădină zoo, cea spațioasă. Pe dreapta avem maimuțele.
Pe stânga avem lacul care este situat de fapt în centrul acestui parc zoo. Cred că îl vom înconjura și ne vom întoarce pe partea cealaltă.
La mijloc o nouă incintă unde intrăm parcă în același timp cu toți vizitatorii. Aici avem să vedem: șerpi, șopârle, crocodil, broască țestoasă, papagali, o marmosetă și niște suricate.
La ieșire lăsăm din nou liber în urmă.
Ne oprim apoi să vedem rațele. Astă vară când ne plimbam pe malul lacului IOR nu puteam să facem diferența între masculi și femele, toate rațele erau la fel. Acum rățoiul, că doar el și-a schimbat complet penajul, era foarte colorat, pentru a fi atrăgător pentru fată.
Au venit și lebedele. Toate erau albe. Aici n-aș putea spune care sunt fete și care băieți.
Cornelia citise că ar trebui să fie și lebede negre. Hai să mai așteptăm poate apare vreuna. Și răbdarea ne-a fost răsplătită.
Sa revenim pe partea dreaptă, să vedem leul. Aici era amenajat un foișor să poți vedea animalele pe deasupra plasei.
Asta mi s-a părut o idee foarte bună și deja mă simțeam mai bine, că nu am plătit degeaba taxa foto.
Din același foișor puteai vedea pe partea cealaltă și tigrii, doar că erau plecați ceva mai departe.
Unul din tigri avea acces la o piscină, de fapt doar la o jumătate. Cealaltă jumătate este pe teritoriul hipopotamului. Probabil că vara are și apă această piscină. Tigrul stătea tolănit pe undeva la soare
iar hipopotamul pitic stătea în interior, la căldurică, unde avea o mini-piscină doar pentru el.
Vulturul ăsta pleșuv este mult prea frumos.
Arena asta de lupte pentru ce-o fi? Că nu pare a sta nimeni pe aici. Ia stai puțin că acolo in depărtare se văd porțile de la niște cuști. Trebuie să fie niște animale, doar că nu au chef să iasă afară. Ne mai învârtim puțin pe margine și vedem o "listă cu alimente pentru urși". Ar putea fi niște urși aici. Hai să mai stăm poate apar. Interesant și cum au amenajat această arenă. În centrul arenei animalele stau la nivel cu noi și dacă vor să se apropie de gard, coboară mult sub nivelul nostru astfel fiindu-le imposibil să îl escaladeze. Un nou plus pentru a putea face poze neobturate.
Nu e nici raton, nu e nici furnicar, e coati.
Familia cerbul și caprioara, același cerb cu blăniță pe coarne ca la Ferma Animalelor.
Un spectacol de luptă pentru supremație între masculii ibex, așa cum era în genericul de la Teleenciclopedia.
De zebu parcă am mai auzit însă nu l-am mai văzut la zoo până acum.
Printre capre se ascund poneii. Se pare că aceștia conviețuiesc foarte bine.
Cușca asta nu e cumva prea mare doar pentru acel ghemotoc de puf?
Nu se poate să fie un singur iepure, trebuie să fie și familia lui pe undeva ascunsă. Când ajungem pe partea opusă descoperim cangurul pitic, stătea la dos.
Lama se pare că s-a aclimatizat cel mai bine la noi. Până acum nu am văzut nicio grădină zoo fără lamă. Asta însă nu mai este așa sociabilă cum o știam.
Eu zic că e zimbru. Sau poate o fi bizon. Dar sigur nu e cămilă.
Asta seamănă cu lama, dar parcă nu e lamă că nu e așa subțirică, nici oaie nu e că e prea înaltă. Ce să fie, ce să fie? Mihai știe! E alpaca!
Porcul spinos ne-a arătat doar fundul cel țepos.
Ratonii i-am căutat în mai multe cuști etichetate cu numele lor, dar nimic. Ori stau foarte bine ascunși, ori nu mai sunt deloc. La ultima cușcă unde am mai fi avut șanse să vedem un raton, Cornelia s-a oprit și a început să îl strige insistent: "Ratonule!". N-aș fi crezut, dar chiar a avut efect. Dintr-un cuibar scoate capul un raton adormit,
ne aruncă o privire întrebătoare: "Cine mă deranjează?", apoi se culcă la loc. Deci el era acolo în culcuș însă culcat fiind nu vezi absolut nimic, nici măcar un vârf de coadă.
Vecini despărțiți de garduri de plasă stau 3 familii de struți, aduși probabil din toate colțurile lumii, și emu și nandu.
Cu nutria am făcut cunoștință la Ferma Animalelor. De data asta nu o mai confundăm cu un castor.
La final facem o tură pe la toate națiile de fazani.
Despre această grădină zoologică nu găsisem prea multe recenzii pe internet. Pot spune că nouă chiar ne-a plăcut.
