Dacă ne-am făcut drum în weeekend spre Vama Buzăului, am zis că poate ar fi frumos să rămânem peste noapte prin apropiere și să profităm și de vremea frumoasă de duminică, pentru că avem de văzut Grădina Zoo Brașov. Astfel, am ales o cazare la Săcele, grădina zoo aflându-se mai aproape de această ieșire din Brașov.
Dimineață nu ne grăbim, căci avem toată ziua la dispoziție pentru că doar vizita grădinii zoo este în plan pentru azi. Cred că am ajuns în parcarea grădinii zoo în jurul orei 11. Am găsit loc de parcare. Cu toate că ar părea destul de încăpătoare, în mai puțin de 1 oră nu mai era nimic liber. Următoarele mașini au început să parcheze ceva mai sus, pe o pajiște. Acolo cred că este intrarea într-un parc.
Am plătit 10 lei intrarea pentru adult, Răzvan nu a trebuit să plătească, și ne-am văzut în interiorul unei grădini foarte frumos amenajate. În primul rând îți dădea impresia de spațiu, apoi observai curățenia, de parcă totul fusese scos din țiplă peste noapte.
Primii intrați în vizor au fost leii și tigrii. Aceștia puteau fi admirați din lateral mergând normal pe alee, de sus mergând pe o pasarelă ce traversa cumva cuștile pe deasupra lor și din subteran de unde îi poți vedea pe cei mai leneși sau care se ascund de lumină și stau în culcuș la nani.
Leii albi
Leii comuni
Tigrii siberieni
Tigrul alb
A urmat cușca leopardului zăpezii. Însă doar reclama cu poza lui în acțiune și descrierea lui foarte minuțioasă am putut să le vedem, întrucât domnia lui nu a binevoit să iasă de sub așternut.
În speranța că vom găsi și la acesta ca și la lei, un gemuleț care să ne lase să vedem, am făcut înconjurul cuștii. Am găsit un șoim ce stătea și se uita la noi pe geam.
Apoi am găsit și geamul căutat, însă pisica noastră din zăpadă nu era niciunde. Stai că mai este o încăpere în legătură cu aceasta, doar că în interiorul aceleia nu putem vedea. Sigur este acolo. Lasă că vom mai trece pe aici înainte de plecare poate vom avea mai multe șanse.
La jaguar acasă nu e nimeni, nici măcar poarta dinspre dormitor nu e deschisă.
Trecem pe lângă țarcul animalelor domestice,
urcăm dealul în căutarea ursului. Ajunși în vârful dealului avem o perspectivă mai bună a tot ceea ce conține parcul zoo.
Vedem în depărtare o turmă de lame aflate într-un țarc, pe un teren cu o înclinație de peste 45 de grade.
Puțin mai în dreapta, pe un teren asemănător, dar cu ceva mai mulți copaci, se pot vedea mișunând vreo 2 lupi.
Coborâm pe partea cealaltă a dealului și trecem pe lângă lacul lebedelor războinice.
Ajungem și la grădina urșilor, un spațiu mărișor cu multă iarbă. Aici se plimbau 2 urși și-un ursuleț.
Pe partea opusă este spațiu de joacă pentru alți 3 ursuleți.
Chiar mă întrebam dacă ursuleții chiar se dau pe tobogan. Am avut ocazia puțin mai târziu să o văd și pe-asta. Nu s-a dat ursulețul pe el întocmai ca un om, pe fund, ci mai degrabă s-a urcat în 4 labe până în vârf și apoi a coborât tot în 4 labe mai mult alunecând.
Lângă aceștia este mocirla cu mistreți. Ce le mai place să se tăvălească în noroi!
Gard în gard cu aceștia stau nutriile.
Puțin mai jos sunt struții.
Hai să ocolim pe sus, pe deal, să vedem lamele. Printre ele este și un pui de lamă.
Un țarc imens cu teren accidentat este casa cerbului și a căprioarelor.
Uite aici ar trebui să fie lupul, căci așa scrie pe panou, dar nu văd lupul. Știm sigur că există căci i-am văzut de la distanță. Dar, probabil, se ascund pe undeva după copacii ăștia. Hm, cea mai bună ascunzătoare este la vedere. Era chiar sub nasul nostru, se camuflează așa de bine în culoarea mediului.
Alături stă doamna vulpe. Cred că este prima grădină zoo unde vulpea s-a apropiat așa tare de noi să o putem admira. Ori este foarte sociabilă ori speră să primească ceva de papa.
Intrăm să vedem și șerpii și șopârlele.
Foarte cald înăuntru. Spre final nu am mai stat prea mult să admirăm vietățile, ci ne grăbeam mai mult să ajungem la aer mai repede.
Toată clădirea era învelită în imagini cu păsări exotice, dar nu au deschis încă aripa respectivă. Observasem aceste poze de ceva vreme și pe baza lor îi spusesem lui Răzvan că vom vedea și papagali. Iar el sărăcuțul ne mai întreba din când în când de "papa'i", ca la final să ajungem la concluzia că l-am amăgit.
De aici nu am scăpat fără să cumpărăm o căruță de magneți și câteva figurine de animale. Apoi unii dintre noi s-au oprit să se joace cu pietricele.
Cornelia s-a dus să vadă cămilele.
Apoi a făcut o vizită păunului alb, acvilei și altor câtorva păsări.
În centrul grădinii zoologice este amenajat un părculeț de joacă pentru copii. Bineînțeles că nu am fi putut pleca fără să testăm fiecare balansoar, tobogan, leagăn de aici. Și când zic să testăm, mă refer, de fapt, la Răzvan.
Înainte de plecare mai trecem o dată pe la leopardul zăpezilor, poate avem mai mult noroc de data asta. Nu era ieșit el afară nici acum, dar cel puțin i-am văzut ochișorii cum pândeau din poarta culcușului.
Când ieșeam am rămas puțin surprins să observ ce coadă se formase pentru intrare. A fost cea mai aglomerată, dar și cea mai frumoasă grădină zoologică dintre cele vizitate până acum. Nu aș putea spune că au cele mai multe specii de animale, dar au știut să le pună foarte bine în valoare. Ca o concluzie: ne-a plăcut foarte mult.
Am ales să ne întoarcem spre București prin Cheia, ca să nu mergem pe același drum pe care am venit. Era prima oară când urmam acest drum și nu știam la ce să mă aștept. Sunt câteva serpentine, dar am fost pe drumuri mult mai lungi și cu mai multe serpentine, deci asta nu m-a speriat. Și apoi a fost destul de lejer, nu am prins niciun tir în față, dar asta înclin să cred că fost doar o întâmplare.
