Am vizitat grădina zoologică de la Sibiu în weekend-ul în care am fost și la Hotelul de Gheață. După asta a devenit foarte interesantă această activitate, în special pentru Răzvan, să vadă animalele și în mărime naturală, nu doar desenate pe hârtie, fotografiate sau filmate la televizor. Apoi am văzut o listă cu multe din grădinile zoo din țară sau poate chiar toate, și nu erau chiar așa multe. Apoi multe dintre ele ai putea spune că sunt în apropierea Bucureștiului, adică ai putea să le vizitezi într-o plimbare de weekend. Astfel am reținut Grădinile Zoo de la Târgoviște, Ploiești, Călărași, Brașov. Acestea alături de Grădina Zoo din București ar putea fi cuprinse într-un plan pe termen scurt de vizitat. Apoi am putea să ne extindem aria de vizitat la Grădina Zoo din Galați și cea din Târgu Mureș. Weekend-ul acesta se prognozează o vreme ploioasă sâmbătă însă va fi frumos duminică. Pe care să o vizităm!? Și weekend-ul trecut am vrut să ieșim măcar până la Grădina Zoo din Băneasa, dar n-am reușit să ne urnim. E greu tare cu inerția asta. Acum suntem hotărâți, până la ora prânzului vrem să fim plecați. Dar n-am stabilit încă unde. Păi la Ploiești și la Băneasa am mai fost. Hai să mergem la Călărași. 120 km, din care 60 pe autostradă, înseamnă cam 1 oră și un sfert drumul. Gata, acolo mergem!
Duminică nu am reușit să fim ieșiți din București la ora prânzului, dar e bine că se înserează ceva mai târziu, așa că avem timp suficient de plimbare. Drumul a fost lejer, gps-ul ne-a dus aproape din prima unde trebuie, am găsit loc de parcare și am intrat în grădina zoo. Nu ne aștepta nimeni la poartă să ne ia banii, doar cerbul lopătar,
dar nu am făcut 10 pași și ne iese în întâmpinare o doamnă. Mai întâi ne avertizează că nu sunt toate animalele scoase la aer, așa că unele dintre ele nu le vom putea vedea astăzi, printre care hipopotamul, maimuțele, struțul și cămila. Ooo, au și hipopotam. Înseamnă că va trebui să mai venim o dată să îl vedem și pe el. Dar la Sibiu de ce or fi scos cămila afară!? Întrebarea asta mi-am pus-o și atunci. Oare cămila, care este obișnuită la temperaturi de peste 40 grade, cum o fi suportând temperaturi de doar câteva grade cu plus?! Azi sunt 10 grade și nu a scos nasul afară dar la Sibiu erau doar vreo 2-3. Dar pentru maimuțe nu ar fi putut să le facă un acvariu undeva în interior ca să le putem vedea? Că doar nu au făcut grădina zoo să funcționeze doar pe timpul iernii. Sau poate așa au gândit-o?! După ce ne hotărâm că vrem să o vizităm chiar dacă nu vom vedea toate animalele, de fapt nu prea am stat pe gânduri că doar nu am bătut 120 km să ne întoarcem așa cum am venit, am plătit cei 5 lei de persoană și ne-am continuat plimbarea.
Ne întâlnim cu leul. Stătea tolănit afară, la aer. Nu eram prea siguri ca e leu, că nu părea a avea dimensiunile și prestanța unui leu dar ce animal ar mai putea avea așa o coamă?!
Mai departe vedem 2 tigri urcați pe vârful unei movile de pământ.
Urmează ursuleții.
Apoi muflonii.
Răzvanel zice: "B'ațe!", să vadă și el de sus animăluțele. Dacă leul, tigrii și urșii fac parte din categoria animale periculoase și nu este permis să te apropii de gardul cuștilor acestora, la mufloni am putut să ne apropiem. Și văzând un alt copil cum le întindea mâna cu pufuleți iar animalele îi mâncau din palmă, ne-a încurajat și pe noi să întindem mâna să îi mângâiem.
Până și Răzvan era cât pe ce să îi atingă însă chiar înainte de contact a retras mâna instinctiv.
Vorbele lui Răzvan: "Gaca! Alte!" ne dau de înțeles că trebuie să mergem mai departe.
Mai vedem oaia nu știu cum o mai chema.
Poneii.
Și 2 lame. Aceste animale sunt extrem de sociabile. Observasem asta și la Sibiu dar am bănuit că era o întâmplare și doar acel exemplar era unul aparte, în căutare de afecțiune. Acum parcă se conturează că toată specia lor este așa, 3 din 3 nu aș mai putea spune că e ocoincidență. Răzvanel le-a chemat făcându-le semn cu mâna și acestea chiar au venit.
Ia uite și struții! Păi nu zicea tanti că nu sunt afară?! Să ne apropiem ca poate nu sunt struți. Dar ce să fie? Cornelia i-a identificat a fi nandu și chiar așa era. Dar nandu nu sunt și ei struți?
Înăuntru, la căldurică stăteau o turmă de iepuri și alte mici rozătoare.
La altă căldurică stau peștii, reptilele și niște păsări.
Iar afară au ieșit la plimbare 2 maimuțe cu fundul roșu.
Nu departe de acestea stau la soare pelicanii.
Gâștile m-au certat foarte tare când am vrut să le pozez.
Într-un țarc mărișor făcea cărare un tigru. Cred că am mai văzut comportamentul ăsta undeva, poate chiar tot la un tigru.
Vis-a-vis de acesta în niște cuști mai reduse în dimensiuni mai sunt alte câteva feline: râs, tigru, jaguar.
Dintre toate acestea tigrul era cel mai năpăstuit. În grădina lui parcă se vărsase o cisternă de apă și se făcuse o mocirlă de nedescris. Chiar și-așa ieșise și el să ia o gură de aer. Se mișca însă foarte anevoie prin noroi, o lăbuță o scotea, alta o afunda și gemea parcă de supărare.
A ajuns până la gard și mă privea parcă cerându-mi ajutor să îl salvez de acolo.
Din extrema opusă a cuștii ursuleților pe care i-am văzut la intrare, acum îl puteam privi pe unul dintre aceștia cum se joacă.
În ultima locație încălzită erau păsările exotice. Mare gălăgie mai puteau să facă. Încă de când intrasem în grădina zoo Răzvan ne tot întreba de papagali. Noi tot ziceam că vom ajunge și la ei. Însă ne apropiam de ieșire și nu îi mai găseam. Acum am răsuflat ușurați, era ultimul loc unde ar mai fi putut fi.
Și înainte de plecare s-a trezit și leul să ne zică la revedere. Acum, auzindu-l, nu mai încape îndoială că el este regele. După asta s-a retras în interior.
