Pornim în direcția Delphi.
Nici prin cap nu îmi trecea ce peisaje de vis ne așteaptă în porțiunea de drum următoare. Și nu mă refer doar la munți, serpentine, păduri, văi, tuneluri. Aici, în mijlocul acestor munți, stă ascuns un lac, un lac imens, de-o frumusețe rară.
Îl privești minunându-te ce poate să construiască natura asta.
Iar apoi afli că aici este mâna omului. Prin construcția unui baraj a blocat cursul unui râu, iar aici este confluența a 3 râuri cu debit semnificativ. Iar ăsta este rezultatul.
Noi trebuie să ajungem pe partea cealaltă a lacului.
Și podul pe care urmează a trece mi se pare interesant, în special prin lungimea lui.
Poarta numele de Podul Episkopi și pitem spune că adaugă și el o notă de unicitate acestui peisaj.
La momentul respectiv nu știam că acest lac este un lac de acumulare, astfel că nu am căutat și barajul. Dacă aș fi știut acest lucru, cred că am mai fi făcut un mic detur și până la baraj.
Sincer să fiu, eram fascinat de acest loc și nu îmi mai venea să plecăm.
Ar fi meritat să mai stăm în zonă cel puțin o noapte, dar poate o să ne rezervăm cu altă ocazie o săptămână doar pentru a sta aici.
Însă trebuie să ne vedem de drum, căci mai avem multe de văzut azi.
Ieșim din munți și ajungem la mare!?
Și dacă aceasta este marea, de ce îi vedem malul de vis-a-vis?
Păi, pentru că este un golf. Facem o oprire la Etoliko. De fapt n-aș putea spune oprire, căci a fost mai mult ca un mic detur și o plimbare cu mașina. Etoliko esteo insulă în acest golf nu foarte larg și este legată prin poduri cu șosea de ambele maluri ale golfului.
Mergem apoi spre următorul oraș de pe acest litoral, Mesologgi. Aici parcă ar fi un sat pescăresc, întrucât în extrema estică a orașului este un golf întins cu multă vegetație, plauri, căbănuțe de pescari amplasate pe mici limbi de pământ, înconjurate de apă. Golful pare a fi înțesat cu plase de pescuit și bineînțeles pescarii în elementul de activitate. Îmi aduce aminte de imaginea deltei noastre.
Nu zăbovim nici pe aici prea mult. Putem spune că am luat pulsul zonei, acum să mergem mai departe.
În drum spre Navpaktos, căci acolo este următoarea noastră țintă, trecem pe lângă Podul Rio - Antirrio.
Pe aici urmează a ne întoarce noi, după ce vom face înconjurul Peninsulei Peloponez.
Chiar așa, mă gândeam deunăzi, de ce oare se mai numește peninsulă, chiar și după ce a fost săpat Canalul Corint, acesta separând practic în totalitate peninsula de continent!?
Ajungem la Navpaktos. Trecem mai întâi pe lângă port.
Ne dăm seama că aici avem de vizitat o cetate și nu este chiar aici, în port. Iar această cetate mai mult ca sigur are și un program de vizitare. Nu sunt sigur că o vom mai găsi deschisă, dar măcar încercăm. Căutăm apoi cu privirea cetatea. O descoperim undeva deasupra orașului, amplasată parcă să vegheze asupra lui.
Cetatea noastră este de fapt un castel venețian. De ce oare venețian!? O fi fost construit de italieni din Veneția?!
Rezolvăm oarecum repede, căci l-am găsit închis.
Ne întoarcem în port, căci și acesta are ceva unic.
Și acum direcția Delphi.
Aceasta este, cred, cel mai important obiectiv al zilei. Nu mică ne-a fost mirarea când l-am găsit deschis și chiar aveam timp berechet să îl vizităm în întregime. Un lucru nu am luat în calcul, pentru că nu am știut și nici nu ne-a zis nimeni, gimnaziul antic, chiar dacă face parte din același sit și se intră cu același bilet, are program de vizitare mai redus. Și ar fi trebuit să începem vizitarea cu acesta. Noi am început cu partea mai întinsă.
Ce mi-a mai rămas în minte, chiar și după câțiva ani, au fost:
Templul lui Apollo,
teatrul
și stadionul.
Dintre cele multe trezorerii, una chiar stă binișor în picioare.
Nu am găsit totuși imaginea reprezentativă a acestui sit: Oracolul. Acesta este situat lângă gimnaziu și pentru asta trebuie să ieșim din aria această protejată și să mergem câțiva pași mai încolo, pe partea cealaltă a șoselei.
Aici mai erau 2 persoane dotate cu niște tunuri de fotografiat, care așteptau probabil lumina perfectă pentru a face niște poze, că doar se apropia asfințitul soarelui. Să așteptăm și noi acest moment!
Mâine dimineață vom reveni pentru a vizita și Muzeul Delphi, ca apoi să ne continuăm drumul spre Atena.
