Mi-am adus aminte de ce am vrut să facem o oprire intermediară, la Loutraki, înainte de a ajunge la Tolo. Pentru că aveam mai multe situri arheologice pe care voiam sa le vedem în zonă, inclusiv un sit arheologic chiar aici, în apropiere de Loutraki.
Și chiar avem un program destul de încărcat astăzi.
Ne îndreptăm spre Cape Ireon, care nu este foarte departe și acolo trebuie să găsim un sit arheologic. Pe drum mai descoperim Fântâna Herei.
Situl arheologic Heraion (Cape Ireon) este situat chiar pe malul mării. Am fost surprins să constat că intrarea a fost liberă.
Când se face mai cald, golfulețul ăsta se umple de oameni.
Grecii ăștia au o plăcere să-și cațere bisericile pe stânci.
Ce vedem noi acolo?! Trebuie să fie Canalul Corint.
Tragem o fugă și până la far.
Situl arheologic Isthmia
Situl arheologic Sikyon
Situl arheologic Stymfalia.
Acest sit se află pe malul Lacului Stymfalia.
Pornim mai departe
Pe drum ne-a atras atenția un indicator spre Situl arheologic Feneos.
Drumul a fost cam ciudățel, un drum de pământ cu buruieni mărișoare pe mijloc, pe care nu încape decât o mașină. Astfel dacă ai apucat-o pe acest drum, mai bine te duci până la capăt, căci altfel nu prea ai unde să întorci. Bine că nu a fost chiar așa lungă porțiunea aceasta, iar la capăt am intrat cu mașina fix în mijlocul sitului. Se vede că situl nu prea este pregătit încă de a primi turiști, însă nu putem spune că nu am găsit nimic la fața locului.
Următorul pe listă este Situl arheologic Nemea, care este unul de referință. Citisem o istorioară despre restaurarea Templului lui Zeus. Acesta avea inițial în picioare doar 3 coloane. Îmi aduc aminte doar frânturi, nici pe unde am citit-o nu mai știu, așa că e foarte posibil să o alterez pe alocuri. O echipă de arheologi renumiți, de prin America, a lucrat timp îndelungat, cu un eford asiduu, la restaurarea acestui templu. Ceea ce m-a impresionat cel mai tare la acea poveste a fost bucuria membrilor echipei când au reușit să ridice încă o coloană. Eu, ca un nepriceput, mă uitam la acea coloană, căci era reprezentată și o poză de la momentul respectiv, și vedeam o coloană strâmbă, parcă neterminată, de o culoare cam deschisă. Însă pentru ei era un real succes și se vedea pe chipurile lor bucuria. După atâta timp de muncă fără a putea să știe cu siguranță dacă vor reuși, acum aveau în sfârșit un motiv de sărbătoare. Vor putea continua cu mai multă însuflețire și speranță... Templul lui Zeus are acum ceva mai multe coloane în picioare. Se vede că începutul a fost mai greu, lucrările au evoluat mult mai bine ulterior.
Situl arheologic cred că mai are și altele de arătat, însă fiind în afara orelor de program, tragem și noi cu ochiul peste gard.
Acum vom merge la Nafplio. Aici avem 2 castele de văzut. Pe drum însă ni se mai arată un castel pe vârful unui deal. Ce castel o fi acesta?
Aveam să îi aflăm numele în una din zilele următoare: Castelul Larissa.
Ne apropiem de Nafplio, uite că se vede Castelul Palamidi.
Pe indicatoare vedem Castelul Acronafplia. Urcăm.
De aici putem admira și Castelul Bourtzi.
Ne-a cam prins noaptea pe aici.
Ajungem la Tolo. Nu am nimerit din prima locația hotelului. Cred că există 2 hoteluri cu nume asemănătoare, iar gps-ul nostru avea habar doar de unul. Nici nu e chiar ușor să te orientezi după lăsarea serii. Am ajuns într-un final și la hotelul nostru. Am făcut cunoștință cu domnul Dimitris, proprietarul hotelului, o gazdă a-ntâia. Ne-a schimbat camera, că nu funcționa frigiderul în prima. Nici în a doua nu era un frigider prea eficient, căci avea răcirea pe amoniac. Însă de data asta nu avea o altă variantă mai bună. Se pare că a optat pentru astfel de frigidere pentru a eficientiza consumul de energie electrică. Mâine ne așteaptă o croazieră.
