Seara precedentă ajunsesem cam târziu și nu am avut ochi să vedem în ce zonă superbă ne-am cazat. Parcă ne venea să oprim mașina, să ne plimbăm în jurul lacului și să nu mai mergem nicăieri azi.
Încep să își arate crestele acoperite de zăpadă munții adevărați.
Pentru astăzi aveam pe listă 3 peșteri: Stanišovská, Demänovská Slobody și Brestovská, apoi Cascada Lúčky și Biserica de lemn Leštiny. Cam multe peșteri pentru o singură zi și ar fi trebuit să ne fi trezit mult prea devreme. Hai să eliminăm prima peșteră și să mergem direct la a doua. Asta era, de fapt, stabilit încă din seara anterioară că nu ne vom trezi în zori să mergem la prima peșteră. Pentru Peștera Demänovská Slobody sau Peștera Libertății aveam în plan să ajungem la ora 13:00, când se organizează turul extins. Doar că turul acesta extins durează 100 min. Și din experiența anterioară am observat că la tururile mai lungi de o oră începem să dăm semne de plictiseală. Așa că ne vom îndrepta spre turul de la ora 12:30, tur normal, de o oră.
Claudia și Dan au zis că vor sări peste toate peșterile de astăzi din cauza unei întâmplări nefericite a Claudiei petrecute pe traseul spre Cascada Šútovský, pentru care a fost nevoită să viziteze un medic.
Ajungem în parcare la Peștera Libertății.
Am cam rămas mască când ne-a cerut nenea cu parcarea 6 euro. Ne-am conformat fără să comentăm, că nu prea vedeam altă variantă.
La 12:30 intrăm în peșteră, așa cum ne propusesem.
Partea care m-a impresionat cel mai tare la această peșteră și care o diferențiază față de celelalte au fost niște pasaje de trecere foarte înguste printre niște coloane de calcar. A fost o aventură să mă strecor cu rucsacul cu Răzvan în spate, în timp ce dormea.
La ieșire, după nani, avea energie pentru cățărare.
Văzusem înainte de a intra în peșteră o reclamă la o gondolă pe care scria Chopok. Deja mi-a trecut prin cap să renunțăm și la Peștera Brestovska pentru a ne plimba cu gondola. Acum, la ieșire, am întrebat încotro e acest Chopok. Cică 7 km mai la deal. Perfect! Hai să mergem!
Pe la 14 și ceva ajungem în parcare. Cam pustiu pe aici. Nu părea a se mișca nimic. Oare să nu meargă telegondola!? Hai să verificăm totuși. Ajungem în dreptul casei de bilete. Nimeni! La un moment dat dispare Anca și în câteva minute se întoarce cu informații. Sunt trei tronsoane de urcat: telescaun, funicular și telegondolă. Dacă urcăm acum, avem timp să stăm 30 de minute și apoi trebuie să coborâm cu ultima gondolă, adică la 15:30. Păi 30 de minute e suficient să facem câteva poze și apoi să coborâm. Să luăm bilete atunci! 19 euro de persoană plus 2 euro garanție pentru cartela magnetică.
Ne grăbim să urcăm.
Mai întâi cu telescaunul apoi schimbăm și luăm funicularul care ne aștepta în stație
și apoi telegondola.
Toate s-au legat incredibil de bine. La 15:00 eram sus. Nu știam încotro să o apucăm mai repede să facem poze.
Observăm că Vârful Chopok nu era chiar aici, ci trebuia să mai urcăm puțin pe jos. Ce facem? Mergem? Păi tu vrei? Dar tu vrei? Dar oare avem suficient timp? Hai să mergem! Dacă nu am ajuns sus până la 15:15, ne întoarcem. Ok, așa facem! Am plecat.
Am traversat un petec de zăpadă.
Tocmai am realizat că suntem în adidași. Nu sunt deloc de încredere când e vorba de zăpadă. Așa că am mers cu încetinitorul. După ce am călcat din nou pe stâncă uscată am pornit mai apăsat spre vârf.
În 5 minute eram pe vârf.
Doar ce ajunseseră Anca și Aurică pe platforma restaurantului Chopok, că și noi eram în vârf. Așa că ne-au făcut câteva poze de la distanță.
De-abia acum realizez cât de dor îmi era să privesc crestele munților și văile de la mare înălțime.
Iacătă-ne ajunși pe al doilea cel mai înalt vârf din Munții Tatra Mică.
Și nu oricum, încălțați în adidași!
Putem să și coborâm acum, căci suntem împăcați ca am pus piciorul pe vârf, am văzut și am pozat peisaje de vis. Înainte de asta mai tragem o fugă pe platforma să îi căutăm pe Anca și Aurică.
Am pornit la vale. Cu telegondola a mers repede.
În așteptarea funicularului
am observat că unele persoane urcaseră până sus în bluză de dantelă. Eu începusem să simt frigul și prin polar, noroc că aveam cuptorașul în spate, și alții pur și simplu nu îl simt sau nu lasă să se vadă că le e frig.
Ajungem la mașină și o anunțăm și pe Claudia că ne îndreptăm spre Cascada Lucky, până la care vom face cam 40 minute.
Dacă am mai fi avut de urcat pe jos până la aceasta, probabil că i-am fi pierdut pe drum pe Anca și Aurică, care erau cam obosiți. Așa am ajuns în efectiv întreg la cascadă.
În încheierea zilei să mergem să vedem Biserica de lemn Lestiny.
Pe drumul de întoarcere vedem și Castelul Likava.
10:00 - 10:31 ::: Ruzomberok, Slovakia - Peștera Demänovská Slobody (Peștera Libertății) => 32.79 km (31 min.)
10:31 - 11:00 ::: Pauză (28 min.)
Distanța P – Ω: 15 min.; Intrări: 9:30, 11:00, 12:30, 13:00 (LONG TOUR), 14:00; Durată vizitare: 60 (100) min.11:00 - 12:00 ::: 1. Peștera Demänovská Slobody (Peștera Libertății) (parcare): 48.998260 19.583256; (obiectiv): 48.998100 19.585100; (1 oră)
12:00 - 12:09 ::: Peștera Demänovská Slobody (Peștera Libertății) - Vârful Chopok => 4.67 km (9 min.)
12:09 - 15:09 ::: 2. Vârful Chopok (parcare): 48.971748 19.582258; (obiectiv): 48.943405 19.589714; (3 ore)
15:09 - 15:49 ::: Vârful Chopok - Cascada Lúčansky => 34.61 km (39 min.)
15:49 - 16:49 ::: 3. Cascada Lúčansky (parcare): 49.129406 19.403427; (obiectiv): 49.129906 19.403423; (1 oră)
16:49 - 17:11 ::: Cascada Lúčansky - Biserica de lemn Leštiny => 10.9 km (22 min.)
17:11 - 18:11 ::: 4. Biserica de lemn Leštiny (obiectiv): 49.188641 19.349504; (1 oră)
18:11 - 18:53 ::: Biserica de lemn Leštiny - Liptovsky Mikulas, Slovakia => 42.2 km (41 min.)
TOTAL = 125.17 km (8 ore 24 min.)
