Chiar mi-a plăcut cazarea asta. Am avut spațiu să dăm petrecere, nu glumă. Am avut și masă de foosball. Am avut televizor cu un sistem interesant de a alege ce film dorești să urmărești și am văzut un desen animat. Am avut un calculator și am descărcat pozele cu aurora boreală făcute în prima seară. Am avut o bibliotecă plină cu cărți, pliante, hărți... Am reușit să blocăm accesul în una din camere, cu ajutorul lui Răzvan cel năzdrăvan, apoi ne-am chinuit vreo jumătate de oră să o descuiem folosind toate cheile pe care le-am găsit în debara (și nu au fost puține). Și să nu uităm că am avut cuptor și am mâncat o pizza super (Cornelia a făcut-o).
Inițial rezervasem să stăm 2 nopți în această locație, însă distanțele prea mari de parcurs prin zonă m-a făcut să mut următoarea noapte de cazare pe drumul spre "civilizație". În general în Islanda găsești regiuni mari fără locuitori, dar aici, în această peninsulă, mi se pare că suntem cu adevărat în pustietate.
Însă acolo unde e pustiu și peisajele sunt mai spectaculoase.
Și dacă nu prea are cine să meargă pe drumuri, le cam lipsește și asfaltul.
Benzinăriile sunt rare. Nu e locul potrivit să faci mofturi că nu vrei benzinărie cu self-service. Dacă mai dai și peste o stație care nu-ți primește cardul, îți cam dă emoții că nu știi dacă îți ajunge combustibilul până la următorul punct de alimentare. Am avut noroc și am ajuns la următorarea benzinărie. Surpriză! Ne lovim de aceeși problemă ca la anterioara. Ne dăm la o parte și rămânem un pic pe gânduri. Între timp vine o altă mașină, bagă cardul, alimentează și pleacă. Am rămas mască. E clar! Nu știm noi cum funcționează sistemul self-service. Am alimentat până la urmă și ne-am pus în mișcare spre prima și principala atracție a zilei de azi: Cascada Dynjandi. Aceasta este una dintre cele mai frumoase cascade din Islanda, dacă nu chiar cea mai frumoasă.
Dacă am plecat curăței de la cazare,
cam așa am ajuns în parcare la cascadă.
Și ăsta era doar începutul. Doar ce se formase primul strat, unul de culoare roșie. În continuare vom aduna alte straturi multicolore...
Dacă nu am avea chef să ne deplasăm până mai aproape de cascadă, ne-am putea mulțumi și cu priveliștea de aici.
Dar nu e cazul. Vremea este închisă, dar plouă mărunt, nimic de speriat. Așa că pornim pe traseu.
Din când în când mai întoarcem capul înapoi.
Tot traseul este presărat cu o mulțime de cascade, care mai de care mai frumoase.
Cascada Bæjarfoss
Cascada Hundafoss
Cascada Hrísvaðsfoss
Cascada Göngumannafoss
Cascada Strompgljúfrafoss
Și bineînțeles ce-i mai frumos a rămas la final, Cascada Dynjandi.
Nu scăpăm niciun moment să facem budubâci.
Uite că am avem ocazia să vedem în desfășurare un proces de consolidare a traseului. Saci imenși cu nisip sunt aduși probabil cu elicopterul.
Apoi nisipul este cărat cu căldarea și aranjat pentru a forma trepte.
Dacă nu era nenea de la mentenanță am fi trecut fără să observăm acest elefant sculptat în stâncă de către mama-natură.
Uite că mai sunt și alți părinți care își urcă copilul în spate pe trasee.
Nu ne vine să mai plecăm de aici.
Ne îndepărtăm, dar tot cu privirea în urmă suntem.
Ne îndreptăm spre epava vasului norvegian Garðar BA 64.
Avioanele astea americane ce-or fi căutând pe aici?
Iar astea parcă ar fi vaporașele lui Popeye Marinarul.
Am ajuns la Garðar BA 64.
Aceasta este cea mai veche navă de oțel din Islanda. A fost construită în Norvegia în 1912 și a naufragiat aici în 1981.
Ne îndreptăm spre extrema vestică a Europei: Látrabjarg.
Drumul este cam lung și destul de găunos.
Stâncile Látrabjarg ascund probabil cele mai mari colonii de păsări din Europa.
Sunt renumite și pentru găzduirea Puffinilor, însă aceștia pot fi observați doar pe perioada verii, de la începutul lui iunie până la mijlocul lui august.
Aici, la "capătul pământului", bate-un vânt de te ia pe sus. Și e un frig... de nici gecile de iarnă parcă nu mai sunt eficiente.
Îl lăsasem pe Răzvan singur la mașină zicându-i că ieșim să facem câteva poze și ne întoarcem imediat. Doar că ne-am cam întins cu pozele. Am făcut o poză aici.
Am făcut câțiva pași până mai încolo și am mai făcut o poză.
Și am observat că poteca se continuă până mai departe și sunt oameni care vin din direcția respectivă. Păi trebuie să fie ceva frumos de văzut acolo, că doar nu s-or fi dus degeaba.
La un moment dat mi s-a părut că îi aud glasul lui Răzvan. Atunci mi s-au înmuiat picioarele. Dacă a deschis portiera, a bătut vântul și a dat-o peste cap?! Dacă a ieșit afară și nu e îmbrăcat bine?! Un milion de posibilități negre mi-au trecut prin cap în câteva secunde. Am început să alerg înapoi spre mașină. Nu mi se năzărise, Răzvan deschisese ușor geamul la mașină și chiar striga după noi. Dar cum de îl auzisem eu de la 200 de metri distanță, pe vântul ăsta puternic, cu fes și cu glugă pe cap?! Nu-mi explic. Micul striga după noi că îl trecea o necesitate...
Oprim apoi la o plajă cu nisip auriu pe care o văzusem pe drumul spre Látrabjarg.
În Islanda nu ai voie să staționezi pe marginea drumului, ci doar în parcările amenajate. Doar că în dreptul acestor plaje cu nisip nu era nicio parcare. Așa că am oprit pe marginea drumului, ce-i drept pe partea stângă, am rămas în mașini cu motorul pornit și am trimis doar fetele să facă poze. Vine din contrasens o mașină care cred că era localnic și efectiv se oprește în fața noastră de parcă nu ar fi avut loc să ne ocolească. Stă și așteaptă. Nu claxonează, nu face semne din faruri, nimic, doar stă și așteaptă. Localnicii ăștia cred că au o ciudă pe turiști... Până la urmă trecem pe partea noastră a drumului și-i lăsăm omului calea liberă, acesta pornește și-și vede de drum. Nu știu ce să mai cred. Om fi călcat noi strâmb, dar chiar așa să se împiedice omul de noi?! Nici măcar nu era un drum asfaltat, cu marcaje. Pe ăsta l-aș categorisi mai degrabă drept drum forestier. O fi știind omul ăla ceva ce noi nu știm, dar care-o fi acel ceva?!
Mergem să vedem și plaja cu nisip roșu. Calea de acces la nisip pare a fi blocată de ape.
Parcă era ceva legat de această biserică, dar nu mai știu exact ce. Parcă din dreptul ei pornea cel mai scurt drum spre plajă. Prima încercare de a ajunge la plajă este eșuată.
Fetele se ambiționează să găsească alt drum de acces spre plajă. Însă și a doua încercare este un eșec.
Se pare că nici ceilalți turiști veniți înaintea noastră nu au reușit și au bătut tot drumul până acolo. Abandonăm! Ne îndreptăm spre cazare.
Locația de cazare din această seară am ales-o ca urmare a unui articol citit pe un blog, în care văzusem o poză cu aurora boreală, iar protagonistul stătea într-o baie termală în aer liber, lângă apa oceanului. Așa mult mi-a plăcut poza încât am căutat locația și am făcut rezervare acolo. Nu avem noroc de cer senin, dar am putea încerca măcar o baie în stil tipic islandez. Plouă mărunțel, dar nu mai e așa frig ca la Látrabjarg. Nu reușesc să conving pe nimeni să mergem la baia termală. Numai frigul ăsta ce a "pătruns în oase" e vinovat. Eu mă duc totuși de curiozitate să văd cum stau lucrurile pe acolo. Descopăr un bazin mare cu apă caldă ce bulbucea și alături un bazin foarte mic tot cu apă caldă, acesta din urmă pare a fi cel din poza ce mi se întipărise în minte. Lumină nu este foarte multă, dar se vede cât de cât. Sunt deschise chiar și vestiarele. Se pare că aici este o baie termală unde ar trebui să plătești, doar că acum suntem în afara orelor de program. Oare avem voie să facem baie așa, fără să plătim, în afara orelor de program? Dacă gazda ne-a trimis aici să facem baie cred că n-ar mai trebui să îmi pun atâtea întrebări.
09:00 - 10:11 ::: Flateyri, Iceland - Cascada Dynjandi => 78.59 km (1 oră 11 min.)
10:11 - 11:11 ::: 1. Cascada Dynjandi (parcare): 65.736481 -23.208927; (obiectiv): 65.732803 -23.199781; (1 oră)
11:11 - 12:19 ::: Cascada Dynjandi - Epava Garðar BA 64 => 81.58 km (1 oră 7 min.)
12:19 - 12:34 ::: 2. Epava Garðar BA 64 (parcare): 65.517166 -23.835770; (obiectiv): 65.516197 -23.836901; (15 min.)
12:34 - 13:15 ::: Epava Garðar BA 64 - Stâncile Látrabjarg => 43.21 km (41 min.)
13:15 - 13:45 ::: 3. Stâncile Látrabjarg (parcare): 65.502472 -24.529264; (obiectiv): 65.502525 -24.531906; (30 min.)
13:45 - 14:49 ::: Stâncile Látrabjarg - Plaja cu nisip roșu Rauðisandur => 49.93 km (1 oră 3 min.)
14:49 - 15:19 ::: 4. Plaja cu nisip roșu Rauðisandur (parcare): 65.477165 -23.996017; (obiectiv): 65.474686 -23.991709; (30 min.)
15:19 - 16:13 ::: Plaja cu nisip roșu Rauðisandur - Bjarkarholt, Iceland => 45.75 km (53 min.)
TOTAL = 299.06 km (7 ore 13 min.)
