La mulți ani, Mihai! La mulți ani, Gina! Azi, de 1 mai, toată lumea se relaxează. Singura locație pe care am găsit-o deschisă a fost Grădina zoologică din Atena. Și cu asta am rezolvat programul de zi. Însă ce facem cu marea sărbătoare!? Căci nu sunt doar 2 simple zile de naștere, cel mai mare schimbă și prefixul astăzi. Gina s-a chinuit să găsească o locație pentru a petrece în această seară și pare că a găsit până la urmă. Nu știu de ce, dar nu am un sentiment prea bun despre acest restaurant. Vom vedea diseară. Până atunci ne așteaptă zoo!
Și dacă e printre foarte puținele locații deschise astăzi, când toți grecii sunt liberi, unde credeți că s-au strâns cu toții!? Surprinzător, dar toți au gândit ca noi, că astăzi este ziua perfectă de a ieși cu copiii să viziteze grădina zoologică. Este coadă, dar se mișcă repede. Și apoi nu ne grăbim nicăieri, căci aceasta este atracția principală a zilei, restul fiind doar de rezervă. Când zic restul mă refer la Mănăstirea Dafni și Mănăstirea Kaisariani.
Intrăm, studiem puțin harta.
O să vedem câțiva locatari, mai mult în zbor, în drumul nostru spre locația delfinilor, ca să nu pierdem reprezentația acestora.
Cu animăluțele domestice suntem obișnuiți, dar tot cu teamă le mângâiem.
Tucanului îi place să fie fotografiat.
La alte zoo Kookaburra stătea ascunsă. Aici cred că e prima oară când o văd în "direct" și nu printre obstacole.
Cine-i ăsta, tati? Alaa! Papagalul Ala!
Uite și un buf!
Dacă pe toate aleile grădinii zoologice ni s-a părut a fi aglomerat, aici era chiar plin. Parcă toți sunt cu un pas înaintea noastră. Tribuna este destul de mare, însă tot neîncăpătoare mi se pare. Am găsit câteva locuri libere în cele mai îndepărtate puncte. E bine și aici. Cornelia cu Răzvan s-au strecurat ceva mai în față. Aș putea spune că au stat la tribuna oficială. Se vede și din poze...
Mai mergem și la pinguini? Că urmează să le dea de mâncare în 5 minute. Păi dacă ar fi aici aproape, ar fi simplu, însă mi-e teamă că înconjurăm tot parcul, nu vedem nimic până acolo și vom ajunge după ce aceștia vor fi terminat de mâncat. Mai bine nu. Hai să facem turul grădinii zoologice într-un anumit sens ca să nu ne scape nimic!
E cineva acasă?
Nu aș fi crezut că o să petrecem chiar întreaga zi aici, însă este un zoo mare, frumos și cu multe animale.
Am terminat de vizitat zoo tocmai la timp să ne îndreptăm spre Dealul Lykavittos, pentru a vedea Atena în lumina apusului de soare.
Era de așteptat să urcăm cu mașina destul de mult până în parcare acolo, însă cred că gps-ul a ales o rută cu adevărat specială. Avem o rampă în față de toată frumusețea. Îmi fac curaj, știind că Pumi se mofturise la un deal mai domol decât ăsta, schimb în treapta întâi și pornesc. Hai că nu e chiar așa rău, nu pare să aibă vreun gând de a face nazuri. Ah, trebuie să urcăm dealul tot înainte, însă stopul ăsta mă forțează să opresc. Nu sunt sănătoși grecii ăștia. Încerc să mă orientez din mers dacă vine vreo mașină, căci din rampa asta nu știu dacă mai pornesc de pe loc. Simt că se răstoarnă mașina peste cap. Încetinesc, nu vine nimeni, trec. Încă o rampă, la final încă un stop. Nu că ăștia mi-au pus gând rău azi. Asta pare și mai înclinată la intersecție, iar strada principală pare chiar circulată. Pentru că urmează să virăm dreapta, am oprit mașina curmeziș spre dreapta, chiar înainte de a intra în intersecție. Acum puteam să mă asigur, să plec ușor de pe loc și nici nu încurcam traficul pe strada cu prioritate. De aici e floare la ureche.
Oprim într-o parcare largă, unde se fac drifturi. Urcăm treptele până la restaurantul din vârful stâncii. Aici puzderie de oameni! Nu suntem singurii care am venit să privim Atena de sus.
Totuși cred că la răsărit ar fi mai potrivit să venim aici.
Și-acum să mergem la restaurant!
Ajungem într-un cartier de indieni cu o mizerie de nedescris pe jos. Nu cred că vrem să stăm la vreun restaurant pe aici. Hai să mergem să petrecem azi acasă și lăsăm pentru mâine seara cinstea la o terasă cu vedere la Acropolis.
La mulți ani, Mihai! La mulți ani, Gina!
