Jannis este proprietarul vilei în care stăm cazați. Încet, încet, am ajuns să ne cunoaștem destul de bine. Am avut inițial câteva conflicte, însă trecând peste ele am descoperit un om cumsecade cu multe cunoștințe în tot ce ar avea nevoie un turist. Îi ceream diverse sugestii: unde să mergem, unde să mâncăm. Și din vorbă în vorbă am aflat că fastfoodul de aici, din stațiune, nu prepară un gyros adevărat, ci mai degrabă un gyros adaptat pentru gustul clienților, un fel de shaorma. Iar el este proprietarul unei locații unde se face gyros adevărat, în Katerini, însă acolo vin și cumpără doar grecii. Nu o să putem spune că am fost în Grecia dacă nu am mâncat un gyros. Și ne-a promis că data viitoare când vom veni în Grecia și vom sta la el, ne va da și rețeta de gyros adevărat.
Am constat că astăzi suntem din nou liberi de program și nu avem idee încotro să o apucăm. Chiar ne-a trecut prin cap să tragem o fugă până la Atena, însă distanța mare ne-a cam descurajat. Chiar dacă e autostradă până acolo, sunt totuși 400 km dus și apoi trebuie să ne mai și întoarcem. Tot Jannis să ne găsească o soluție. Răspunsul veni rapid, de parcă îl avea pregătit. Să facem un circuit: Vergina - Veria - Edessa - Pella și la întoarcere să trecem pe la Makrigialos. La Vergina avem Mormântul lui Filip al II-lea. La Veria avem alte vestigii antice. La Edessa avem o frumoasă cascadă. La Pella avem ruinele vechii capitale de pe timpul lui Alexandru cel Mare. Iar la Makrigialos rămășițele unei vile romane. Păi sună foarte bine. Ce mai așteptăm? La drum ca să avem timp să le vedem pe toate!
Ajungem la Vergina să vedem Mormântul lui Filip al II-lea
alături de alte morminte macedonene.
Urmează Veria.
Și-acum încotro? Să mergem la Altarul Sfântului Apostol Pavel.
Descoperim apoi niște fortificații antice.
Și o biserică.
Oare asta aveam de văzut pe aici?! Să ne continuăm drumul!
La Edessa aveam să descoperim o superbă cascadă.
Iar orașul pare a fi clădit chiar pe râul ce formează această cascadă. Traversând o terasă am observat că apa curgea și prin stânga și prin dreapta. Iar pe alocuri se împărțea și în mai multe brațe.
Sub cascadă descoperim și o peșteră.
După ce ieșim, mai urmăm câteva indicatoare ce ne conduc pașii la niște mori de apă.
Și bineîntețeles, ca orice oraș care se respectă, din Grecia, trebuie să aibă și niște vestigii.
La Pella nu speram să mai găsim situl arheologic deschis.
Programul de vizitare se terminase într-adevăr. Însă paznicul foarte cumsecade ne-a permis să îl vizităm și chiar nu a acceptat să îi plătim lui prețul biletelor de intrare. Așa că am vizitat situl gratis, însoțiți de un cățel de pază.
Pe linia mării, să vedem vila romană de la Makrigialos, am ajuns după lăsarea serii și ne-a fost puțin mai dificil să o identificăm.
Așa ca de final ce să zic, o mai băgăm pe Oana la înaintare să găsească astfel de super oferte de plimbare.
Ziua următoare ne luăm rămas bun de la Yannis.
Trebuie să ne mai întoarcem și pe la casele noastre.
